Nu te pierde în mulțime
Dacă tot ce vrei să faci constă în a-ți înșira sentimentele pe hârtia albă ca laptele, preferând să lupți ca un războinic singuratic, atunci măcar fă tot posibilul să câștigi!
Mereu vor exista persoane care își doresc să te doboare, dar care nu își vor duce niciodată misiunea până la capăt, pentru că tu nu le dai inima ta, lăsându-i să te rănească.
Și asta pentru că fiecare dintre noi are acea latură neagră care spune "Stop!" lumii întregi. Poți să o asculți, dar nu poți să o hrănești.
De câte ori ne-am simțit pierduți, însă o parte din noi striga să nu ne oprim pentru că războiul de abia acum începe?
Viața e dură: când în sfârșit ai ieșit din labirint, destinul te duce la unul și mai primejdios. Dar tu mergi mai departe și continui să visezi.
Ești conștient de faptul că fără ploaie nu ar apărea niciun curcubeu, așa cum fără alunecări urmate de căzături puternice, nu ar exista fericirea.
Până la urmă...ce este cu adevărat fericirea și de ce întâlnim acest cuvânt peste tot? Este chiar scopul vieții?
Dar ce este viața? De ce alergăm ca niște nebuni numai pentu a ne urma câteva visuri care nici măcar nu au vreun sens?
Pentru că, pe moment, ni se par cele mai satisfăcătoare idei.
Încearcă să te uiți la un film care durează 5h55min, dar al cărui final îl cunoști pe de rost. Unde ar mai fi acea picătură de suspans care te face să nu închizi ecranul? Viața poate fi asemănată cu un film? Acolo undeva chiar există un regizor sau un scenariu?
În permanență există un acel ceva care te apasă și care nu îți dă pace. Într-adevăr, nu e bucurie adevărată acolo unde încă sunt umbre întunecate ale trecutului care îți bântuie fără milă prezentul. Doar oprește- te din a mai analiza toate deciziile naive pe care le-ai luat deoarece ele te-au făcut cândva să zâmbești. Și cum faci asta? Te gândești la toate lucrurile bune care ți s-au întâmplat si la faptul că fără acele obstacole, sunt șanse ca ele să nu fi fost posibile. E mult mai ușor decât pare!
În plus, eșecurile nu constau în greșeli, ci doar în visuri abandonate sau dorințe uitate.
Iar dacă nu ești puternic, o palmă te va dezechilibra, pe când, un singur cuvânt te va demoraliza în tăcere.
Ce dacă te-ai făcut de râs sau o persoană dragă ție ți-a înșelat încrederea? Nu spune că ai uitat să te uiți în oglindă, să zâmbești diabolic și apoi să îți dai seama că ești cel mai bun la acest joc!
Se zice că prima impresie contează, dar atunci când cineva te bârfește, ți se mai spune că nu are nicio importanță ce crede lumea despre tine. Ce să mai credem?
Trebuie să fim naturali, să ne ascultăm inima, iar dacă greșim, măcar știm că am fost noi și, astfel, nu ne mai întrebăm "Ce ar fi fost dacă nu am fi încercat să ne schimbăm pentru alții?".