Finalul acestui an să fie oare sfârșitul unui vis? Al unei cărți? Există suficiente capitole pentru a termina volumul sau totul a fost o reverie?

Am fost conștientă încă de la început, dar am preferat să scufund realitatea în umbră de fiecare dată când am refuzat să port acea amintire.

Trăiești pentru a crea o imagine în care nici tu nu crezi, pentru a arăta cine vrei să fii, nu cine ești, alergi după impresii, uitând că singura părere care contează de fapt este a ta.

M-am pierdut când trebuia să fiu prezentă, am rămas în ciuda unui adevăr care m-a compromis, însă nu voi rescrie trecutul care refuză să mă contacteze, încă din clipa în care mi-am promis că îmi voi transforma speranța în amintire.

Viața este visul a cărui amintire se estompează în transparențele nopții, rămânând însă o umbră a subconștientului. Esența sa se păstrează în profunzimea efemerității, conservând nuanțele euforice ale spiritului selectiv.

Sentimentele se manifestă sub forma unor gânduri copleșitoare, ce trădează orice exprimare, urmând cursul unei cascade perturbatoare. Constrastivitatea descrie astfel efectul euforic ce provoacă dependență.

Iubirea poate fi definită ca cel mai complex sentiment ce reflectă alternanța imaginii conturate de speranță cu a uneia ce denotă nuanțele încrederii, siguranței, dovedind că cele mai profunde senzații sunt reciproce.
Elementele componente ale tabloului divin sunt magice, semnificațiile lor ajungând să creioneze un spațiu în care serul evocator al...

Suntem dispuși să ne întindem aripile doar atunci când strângerea epuizării devine din ce în ce mai compactă. Deși momentul inopinat ne insuflă certitudinea că ne putem înălța, urmele pregătirii intense ne-au răpit, de fapt, puterea.

Simți că totul se transformă într-o energie ale cărei senzații depășesc transparențele întregului doar atunci când o privești.

Pentru a trăda infidelitatea, nu ne putem lăsa modelați de puterea limitelor detestabile, acestea fiind doar un pretext ce conturează standardele unei forțe creatoare estompate.

Principiile ce prind conturul unor idealuri dominatoare hrănesc dorința de a găsi mereu un răspuns distinct, de a încolți siguranța ce conferă doar nota de reflexie a sceptismului inevitabil.